Daca as fi...

Am primit o leapsa. Si ma lupt cu ea in continuare.

Daca as fi o luna, as fi septembrie spre sfarsite, cand nu-i nici prea cald, nici prea frig, cand randunelele se strang in stoluri, cand copacii iau zeci de culori si apusurile sunt magnifice, cand se fac cele mai bune fructe.

Daca as fi o zi a saptamanii, as fi cea mai buna zi de luni, marti, miercuri, joi, vineri, sambata si duminica. Pentru ca as fi o zi in care toate merg struna si toata lumea zambeste fericita.

Daca as fi o parte a zilei, vreu sa fiu dimineata devreme cu rasarituri si cant de pasarele, cu pisici care torc si cu atingerea placuta a celui drag.

Daca as fi un animal marin, as vrea sa fiu unul necomestibil. O alga maiestuasa, plutind printre valuri. Stiu ca nu e animal, dar nu am alta ideea acum.

Daca as fi o directie, as fi un sens giratoriu. Pentru ca in viata trebuie sa ocolesti uneori ca sa ajungi acolo unde vrei.

Daca as fi o virtute, as fi sinceritatea. Calitatea de a fi sincer cu tine si cu ceilalti.

Daca as fi o personalitate istorica, as fi Elisabeta I a Angliei. Pentru ca nici un barbat nu se putea compara cu ea.

Daca as fi o planeta, aleg Pamantul. Singura planeta unde poti degusta ciocolata.

Daca as fi un lichid, as fi un vin dulce-acrisor. Bun de impartasit cu prietenii, bun de adaugat la friptura su de potolit setea intr-o zi torida de vara sau de baut fierbinte cu scortisoara cand esti infrigurat iarna.

Daca as fi o piatra, vreau sa fiu piatra aceea utila pe care se sprijina galetile cand se scoate apa din fantana. Mereu la indemana, la vedere si in acelasi timp nevazuta.

Daca as fi o pasare, de ce nu un pinguin? Poti sa-i rezisti?

Daca as fi o planta, vreau sa fiu un stejar. Si sa-mi recite lumea poemele lui Labis. Sau copacul Menoa.

Daca as fi un tip de vreme, in mod sigur as fi o ploaie sanatoasa in plina vara. Racoritoare si necesara.

Daca as fi un instrument muzical, as fi una dintre tobele acelea folosite pentru a sustine ritmul unei melodii patimase, precum rumba sau samba.

Daca as fi o emotie, vreau sa fiu emotia pe care o simt parintii cand isi tin in brate primul copil.

Daca as fi un sunet, vreau sa fiu un tors lenes de pisica multumita. Sau un gangurit. Sau sunetul scos de un clopotel de vant.

Daca as fi un element, vreau sa fiu stravechiul fier. Maleabil si dur, patimas si aprig.

Daca as fi un cantec, m-as imprieteni cu o privighetoare.

Daca as fi un film, as fi La vita e bella. Fericire si tristete laolalta.

Daca as fi un serial, as fi Nemuritorii. "There can be only one!"

Daca as fi o carte, as fi o carte mereu noua la fiecare recitire. As fi Pe aripile vantului si Contele de Monte Cristo si zecile de carti alaturi de care am ras si am plans.

Daca as fi un personaj de fictiune, as fi un erou nebunatic de-al lui Jules Verne.

Daca as fi un fel de mancare, e musai sa fie o prajitura pe care o imparti celor dragi.

Daca as fi o aroma, cea de caramel e preferata mea acum. Caaaaarrrrraaaaaaamelllll!

Daca as fi o culoare...ghici? Caramel, bineinteles! Si rosu, si verde, si albastru, si crem, si maro, si galben si portocaliu.

Daca as fi material, matase as fi. Matase care mangaie corpul...

Daca as fi cuvant, nu as avea nume. As fi cuvantul care e alcatuit din mangaieri, saruturi, tristeti, oboseli, fericiri, temeri si sperante.

Daca as fi parte a corpului, as fi plamani. De cate ori tragi pe zi aer in ei?

Daca as fi o expresie a fetei, sunt un zambet. Oamenii sunt intotdeauna mai frumosi cand zambesc.

Daca as fi o materie de scoala, as fi un curs de dezvoltare pe plan personal si profesional. Atat de util si totusi neoferit.

Daca as fi un personaj de desene animate, as putea fi oricare, chiar si Pluto.

Daca as fi o forma, as fi forma unei frunze.

Daca as fi un numar, as fi unul imperfect.

Daca as fi o masina, e musai Alfa Romeo. Cunoscatorii stiu de ce.

Daca as fi o haina, sunt o esarfa. Nu incercati sa ma convingeti ca esarfele nu sunt haine: ati admirat pe cineva imbracat doar cu o esarfa?

Am fost din nou liceana

Sambata, 23 mai, am fost alaturi de fosti profesori si colegi de liceu la intalnirea de 10 ani de la absolvire. A fost o surpriza placuta sa-i regasesc, mai mult sau mai putin schimbati. Singurul regret este ca si de aceasta data, la catalogul claselor, clasa noastra a fost ultima, asadar unii dintre cei prezenti s-au comportat exact ca acum 10 ani, in cel mai egoist fel posibil, plecand din sala, vorbind sau chicotind in timp ce toti ceilalti asteptam cu incantare si neliniste sa ne vina randul la strigatul catalogului.

Din motive personale, nu am fost si la petrecerea din aceiasi sera, dar voi recupera peste 10 ani, precum si la anul, la intalnirea cu fostii colegi ai sotiorului.

Pentru ca din cei 200 de fosti elevi, dintre care foarte multi "dascali" si ei, prea putini si-au gasit vorbele sau timpul pentru a oferi cateva impresii despre anii de liceu, iata si "prezentarea" proprie:

Viata iti ofera mereu surprize, unele placute, unele neasteptate si altele mai putin dorite. In toamna anului 1995 ma regaseam intr-o mare de adolescenti care-si manifestau personalitatea fie prin manifestari zgomotoase, fie prin priviri timide asupra celorlalti.

Pe durata celor patru ani de liceu personalitatea noastra a evoluat, am fost teribilistii sau genialii clasei, ne-am ironizat si amuzat impreuna, ne-au ticait inimile in fata testelor surpriza si am legat prietenii.
Unii dintre noi ar dori sa retraiasca acea perioada, altii sunt bucurosi ca au trecut de ea, dar nici unul dintre noi nu poate trece cu vederea clipele de neuitat, acele povesti care se spun si nepotilor, fie ca am fost protagonisti sau spectatori.

Alaturi de noi am avut profesori care ne-au dat sfaturi, ne-au sprijinit si, mai ales, ne-au daruit privilejul de a primi o parte din viata, personalitatea si experienta lor. Asa cum exista profesori "de suflet", asa exista si elevi "de suflet", persoane care iti dezvaluie noi fatade ale vietii, care te fac sa re-evaluezi ceea ce gandesti si simti. Sunt onorata sa le transmit un "Multumesc" din toata inima celor care au facut din orele la catedra mai mult decat o meserie, o arta de a trai.

Cu emotie astept si aceasta intalnire, la zece ani dupa absolvire. Nostalgia anilor de liceu si experientele de viata ale fiecaruia sunt o surpriza pe care sper sa o gasesc placuta si de asteptat si peste alti zece ani.

A fost mai usor sa-mi exprim gandurile in scris mai sus, pentru ca la propria prezentare pe plan profesional si personal am incercat sa fiu scurta si concisa cu toate emotiile.

Felicitari organizatorilor si multe salutari si ganduri bune celor care au fost prezenti!

Si o dedicatie pentru cei care au avut inima franta sau nu si-au gasit perechea:
"Cand te voi gasi, inseamna ca m-ai cautat.
Cauta-ma tu ..."

Joke of the day

Confessions of a hooker

A couple were lying in bed together on the morning of their tenth wedding anniversary when the wife says 'Darling, as this is such a special occasion, I think that it is time I made a confession.

Before we were married I was a hooker for eight years.

The husband ponders for a moment and then looks into his wife's eyes and says, 'My love, you have been a perfect wife for ten years, I cannot hold your past against you, in fact maybe you could show me a few tricks of the trade and spice up our sex life a bit?'

She said 'I don't think you understand, my name was Brian and I played rugby for New Zealand ...

hooker - (rugby) the player in the middle of the front row of the scrum who tries to capture the ball with the foot