A inceput invazia iepurasilor. Care iepurasi? A celor de ciocolata, bineinteles. Toate magazinele sunt ticsite de iespurasi si oua de ciocolata, in cele mai diverse forme si ambalaje. Daca te stradui putin, puti gasi chiar si miei de ciocolata. Nu stiu daca se gasesc si iezi de ciocolata, ca nu i-am cautat de cornite.
Mesajul general pe care il transmit toate dulciurile astea: cumparati, cumparati cat mai mult! Si bietii parinti cumpara, ca nu prea au ce face.
De Cracin am cumparat o oferta de dulciuri cu un Mos de ciocolata la trei copilasi. Parintii nu le-au luat de astea, ca nu au mai avut de unde cu atatea serbari scolare si cu bomboanele din pom. Si parca nu venise Craciunul pe deplin fara dulciurile astea. Nu conteaza ca e mai putina ciocolata in minunile alea decat intr-o tableta si mai sunt si destul de greu de mancat pentru toti copiii, care oricum sunt draguri murdari de ciocolata pe fata.
Bombardarea copiilor cu reclame tinde sa ajunga la absurd. Recent, pe Jetix, am vazut reclama la absorbante. A fost o scapare sau cei sunt atat de multe adolescente care se uita pe postul asta? O fi fost difuzata reclama pentru mamici? Oare asta e publicul tinta al respectivului post de desene animate?
Citind la
Groparu o intamplare legata de copii, nu pot sa nu ma amuz de ce au patit nasii nostri cu ai lor copiii.
Iata cadrul: sarbatorile Iasului, ingramadeala, zeci de comercianti pe strada, multi cu zeci de baloane in diferite forme.
Se ia un tata, care se intampla sa mai fie si preot, imbracat in haina de lucru - respectiv sutana - care se gandeste sa le ofere pustilor atentie si sa cinsteasca si Sfanta( in stilul lui Minulescu as completa "Din orasul cu trei sute de biserici").
Copii mici se stie ca au multe dorinte si nu prea vorbesc ei corect la inceputuri, de numai parintii lor ii pricep. E perioada care imi place cel mai mult, cand asculti copilul si apoi te intorci la maica-sa si o intrebi: ce a zis?
Fiind draga de Ioana in perioada cu pricina, a inceput sa strige din toate puterile, ca sa i se dea atentie: "Tata, pulelele!Vleau pulelele!"
Asa ca parintii s-au grabit sa caute cat mai repede banii si sa le cumpere copiilor baloane cu iepuri. Nu de alta, dar nu voiau sa faca reclama la altceva, cu atatea babe cuvioase in jur.
Morala: daca auziti un copil strigand o prostie, nu va grabiti, ca poate cere altceva, mai ales cu toata iepurimea din magazine acum.
Si o gluma mai veche.
Vine vecinul in vizita la parintii lui Bulisor si-l vede pe acesta invartindu-se prin casa si strigand "Ula".
Se intoarce spre parinti si spune:
- Ce dragalas e! Mai are putin si-l pronunta bine pe "r".
La care maica-sa.
-Nu, pe "r" il pronunta foarte bine. Doar cu "p" mai are ceva probleme.
Postări
