Se afișează postările cu eticheta Spania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Spania. Afișați toate postările

vineri, 17 iunie 2011

Copii in Spania


Sa ai un copil in Spania poate aduce neobisnuit de multe avantaje pentru acel copil. Sa ai un copil in Catalunia iti poate aduce si niste dureri de cap suplimentare, mai ales ca la scoala se vorbeste catalana si este aici limba oficiala de studiu, pe langa spaniola.

Avand in vedere ca majoritatea cuplurilor care au copii au trecut de prima tinerete si aici perioada de "incercari" este de un an, guvernul spaniol incurajeaza natalitatea inclusiv prin investitii majore in programul de fertilizare in vitro. Acest fapt este benefic si pentru tara si pentru cuplu, prin sistemul de asigurare/coasigurare de sanatate statul suporta o parte din cheltuieli. Asa se face ca numarul de gemeni pe care-i vedem pe strada este cu muuuult mai mare decat in Romania si ne face sa speram ca exista o sansa si pentru gemenii pe care mi-i doresc.

Numarul de parcuri pentru copii este impresionant si, foarte important, primariile incearca sa faca fiecare parc pentru copii unic, oferind cat mai diverse si neasteptate forme de zbenguiala. Nu de putine ori am regretat ca nu am varsta si greutata pentru a profita de unele minunatii. Le pune la bataie imaginatia in zeci de feluri.

Chiar daca programul de scoala este mai lung decat in Romania si numarul de activitati extrascolare mai mare, vacantele sunt aici un exemplu prin numarul de activitati, targuri si evenimente disponibile pentru copii. Un copil care are unde sa-si elibereze energiile este mult mai fericit si multe dintre activitati ii implica si pe parinti. N-am auzit pana acum fata vecinilor urland, tipand sau plangand. Nici in parcuri nu i-am auzit urland. Singura galagie pe care o aud in vacante, la sfarsit de saptamana sau dupa ora 5 sunt cantecelele sau strigatele de joaca. Nici pe ceilalti copii din zona nu i-am auzit vreodata sa utilizeze strigatele acelea care implica de obicei pedepsele sau rasfatul precum prin Romania. Poate ca am avut noi noroc sau poate se poate face educatie si in alt fel.

Cu tot numarul mare de activitati disponibile, unul din patru copii spanioli este obez. Acest lucru este surprinzator intr-o tara in care oamenii fac sport si la varste inaintate. Nu de multe ori am vazut oameni peste 70 de ani alergand, mergand cu bicicleta, pe role sau chiar facand plimbari alerte. Foarte putini au gabaritul depasit si asta ne-a facut sa acordam mai multa atentie miscarii. Plimbarile de cateva ore au devenit obisnuinta si pentru noi.

Acest stil de viata a adus insa si presiuni suplimentare pentru copii si adolescenti. A crescut numarul celor care sufera de diferite afectiuni articulare sau care sunt nevoiti sa ajunga la interventii chirurgicale. Deloc surprinzator, majoritatea sunt "fotbalistii lui tata". Pentru o tara care a castigat Cupa Mondiala si pentru un club care a jucat foarte bine in ultima perioada, nu-i greu de ghicit cauzele.

As vrea sa am un copil aici? Da! Ar fi si un avantaj o perioada mai mare de lucru inainte pentru a primi bonusul acordat de stat. Si faptul ca nu trebuie sa dai mita la femeia de servici care da pe jos si schimba asternuturile, la portar, la asistente, la moasa, la anestezist, la doctori, la asistente sau la orice om cu care intri in contact intr-un spital. In plus, daca doresti musai, poti cere cetatenia spaniola pentru copil dupa un an, facand dovada ca ai locuit impreuna cu copilul in Spania in toata aceasta perioada. Acest lucru nu are de a face cu alocatia, insa nu stiu inca daca acordul in privinta dublei cetatenii a fost semnat intre Romania si Spania. In caz contrar trebuie sa alegi o singura cetatenie.

duminică, 5 iunie 2011

Banca Sfantu Duh

Mi-au trebuit si mie cateva momente ca sa procesez informatia. Dar chiar exista: Banco Espírito Santo S.A., Sucursal en España. Si Ronaldo este vedeta care apare in clipul promotional.

Dar asta nu este de ajuns sau va simtiti derutati, atunci nu ezitati sa beti o bere Alhambra. In timp ce o savurati sau dupa puteti canta "Aleluia". Cel putin asta da de gandit reclama.



Dupa ce terminati cu banca si berea, puteti sa urmatiti cu interes un serial politist a carui actiune are loc in Nueve York. Ma intreb daca Nicolas Cage devine Nicholas Jaula, un fel de Nae Cusca in romana.

vineri, 3 iunie 2011

Atacul castravetilor


Campania de imagine pentru promovarea castravetilor spanioli are un clip foarte interesant si un slogan pe masura: "Estamos contigo, pepino!" Asa am reusit si eu sa invat foarte bine cum se spune castravete in spaniola. Desi tot sunt reticenta fata de legumele care nu se pot gati.

Puteti accesa pagina televiziunii de aici(de unde am postat si imaginea de mai sus). Mai jos aveti si clipul:

joi, 2 iunie 2011

Castraveti spanioli buni, castraveti germani rai


Cand a fost cutremur in sudul Spaniei lumea s-a aratat nitel ingrijorata. Asta pana le-am spus ca nu stiu de nici un cutremur, am dat drumul la televizor si am vazut ce s-a intamplat in localitatile afectate.

Acum am primit sfat sa nu mananc castraveti. Vestea buna este ca prefer salatele fara castraveti, atunci cand am de ales. Si rosii am cumparat inainte de aceasta "criza". Doar salata nu am cumparat, dar cred ca am sa supravietuiesc.

M-am amuzat la stirile prezentate zilele astea de televiziunile spaniole: germanii dau vina pe castravetii spanioli, spaniolii dau vina pe castravetii germani. Intr-o piata germana era un afis cu "zona libera de E-coli". Pe la o ferma spaniola toti muncitorii muscau cu sarg din castraveti pentru camerele de filmat. Macar sa le fi dat si niste sare!

Ultimele stiri: studiile efectuate au demonstrat ca productia de castraveti spaniola nu este vinovata de cazurile de E-coli aparute. In afara de campania de imagine in desfasurare deja, guvernul spaniol se pregateste sa ceara despagubiri de la UE pentru pierderile inregistrate deja si pentru daunele aduse imaginii. Cu toate astea, de vreme ce multe comenzi au fost anulate, vestile nu sunt prea grozave. Dar mandria spaniola a fost razbunata!

Intre timp, unele restaurantele nu mai servesc salate crude si legumele sunt sigure daca sunt bine spalate si fierte. Au fost deja initiate campanii de imagine atat la nivelul marilor lanturi de magazine, cat si la aprozarele particularilor, de exemplu standuri unde sunt gatiti castraveti, un kilogram de castraveti gratis la cumpararea unui alt kilogram de legume, zeci de campanii ale blogosferei spaniole cu retete in care sunt inclusi castravetii si aruncarea gainii moarte in curtea germanilor.

Vestea buna: este sezonul cireselor aici si ofertele sunt grozave si ciresele bune, spre deosebire de capsuni.

Cine e la usa?

De curand am descoperit ca avem vecini noi. Cam in aceiasi maniera in care afli si in Romania: s-au apucat de bocanit, taiat, spart, bubuit si toate celelalte zgomote care sunt asociate cu redecoratul. Acum sunt in faza la batut in perete repetat, de zici ca am muzica data la maxim si trebuie sa fiu oprita. Si asa ma tenteaza sa le raspund intr-o maniera asemanatoare!

La inceputul saptamanii, imediat dupa ce a sosit acasa si sotiorul, aud soneria. De fiecare data cand aud pe cineva la usa am doar cateva optiuni: ne-au venit prieteni in vizita(acum foarte putin probabil, mai ales pe neanuntate), sunt unii care cer bani, altii vor sa ma intrebe de chestiuni religioase sau, lucru mai rar si nu chiar placut, am facut ceva ce nu le convine, precum pus mancare la porumbei(pe asta am comis-o!), pus masina de spalat la ore imposibile(am pacatuit de cateva ori) sau ascultat manele la maxim(inca nu, dar pentru vecini enervanti este o metoda, eventual Sinfonia a 9-a pentru manelisti). Asa cum poate oricine banui, nu eram entuziasta pentru ca nu ma asteptam sa fie vreo vecina cu prajituri la usa.

Am deschis usa si imediat dupa salutul de rigoare am auzit ceva ca un lung turuit in spaniola din care nu am inteles prea multe. Moment in care i-am spus sa o lase mai incet ca nu pricep bine spaniola. Asa am priceput ca a lucrat in baie si ma roaga sa vad daca am apa. De cateva ori. Si apoi a insistat sa afle de unde sunt. Si eu am incercat sa ma fofilez, pentru ca m-am saturat de "oh!"-ul de dupa. N-am scapat! Asa ca mi-a spus cu incantare ca e din Bulgaria. Acum, care erau sansele ca niste roamani sa fie vecini cu niste bulgari? Ei bine? Aud? Dar ca noi sa ne intelegem in spaniola?

Surprizele pe care le ofera viata cateodata sunt atat de surprinzatoare! Aproape ca o bomboana buna cu caramel. Sau cu cafea! Sau ca un bun cliseu.

miercuri, 1 iunie 2011

Prezentatori de meteo


Ce m-a surprins foarte mult la prezentarea stirilor pe posturile spaniole disponibile este eleganta prezentatorilor. Nici unul dintre ei, barbat sau femeie, nu exagereaza cu nimic. Nu am vazut nci o brosa/accesoriu vestimentar ciudat cum poarta Esca, nici un costum in 10 culori si 5 bucati diferite de material(ca sa nu mai vorbesc de croiala) cum poarta Budu(Florin Busuioc) si nici sani pe afara(chiar la propriu in emisiunea lui Razvan si Dani) sau fuste lungi doar cat sa acopere esentialul la prezentatoarele de meteo. Toti sunt eleganti, dar stirile pe care le prezinta ies in evidenta, nu hainele.

Uneori cred ca prezentatorii romani de stiri se cred la o prezentare de moda sau vor sa forteze bunul simt la cat de ciudat se imbraca.

Bineinteles ca din cand in cand isi fac prezenta la stiri si barfele. Dar mancar sunt barfe care intereseaza pe toata lumea. Astazi, de exemplu, s-a dezbatut daca regele este sau nu bolnav de cancer si daca actul de numire a princepelui va fi semnat mai repede. Tinand cont ca e vorba de imaginea unei intregi tari, cred ca e o barfa destul de importanta. Dar nu am vazut nici o "stire sportiva" cu viata de noapte a fotbalistilor sau cu iubitele lor. Si in mod sigur ziarele lor de scandal trateaza si aceste chestiuni, mai ales cu noii campioni ai cupei.

Am descoperit aici si seriale asemanatoare cu celebrele "La bloc", "Scene de caznicie" si, bineinteles, o gramada de emisiuni cu vedete mai mult mai mai putin expirate care vorbesc prea mult.

Anul acesta, pe Facebook am primit o cerere de prietenie de la Toate Stirile Din Tara. Mi-am zis ca nu ar strica sa fiu la curent cu ce se mai intampla prin tara. Asta pana au inceput sa apara zeci de "stiri" cu Iri si Moni, cu Pepe si Oana sau zeci de bucati de stiri preluate partial din unele ziare, niciodata stirea intreaga pentru care trebuia sa mergi pe pagina ziarului. In momentul in care m-am convins ca nu am stiri ci doar barfe am dat "unfriend". Asa ceva nu ma interesa nici in tara, la ce m-ar interesa acum? Paginile ziarelor sunt mai interesante. Mediafax e mai interesant!

Stirile care ne intereseaza, emisiunile la care ne uitam, cartile pe care le citim ne definesc! Daca ne intereseaza doar trivialul atunci avem o problema. Daca ne intereseaza doar umorul de slaba calitate, atunci avem o problema.

marți, 31 mai 2011

Stim cu adevarat sa apreciem?


Romanii nu stiu sa-si aprecieze la devarata valoare bogatiile pe care le au. Padurile care ne inconjoara si zecile de animale care vietuiesc au un farmec pe care il apreciam si inainte, dar acum il apreciez si mai mult.

In una dintre duminici am iesit la o plimbare la pas pe un drum mai putin circulat. In zona este interzis focul, dar asta nu-i impiedica pe spanioli sa iasa la iarba verde. Mai bine de 20 de masini erau parcate doar in zona in care ne-am plimbat noi. Oamenii erau asezati pe scaune pliante, in natura, fara muzica, discutand sau mancand mancarea pe care au carat-o de acasa. Si zona in care stateau sa "comunice cu natura" era, dupa toate standardele cu care am fost invatata, jalnica. Smocuri de iarba, palcuri de tufisuri, copaci de toate felurile, dar nimic care sa semene cu frumusetea padurilor noastre. Zonele de langa orase arata mai bine in Romania(nu si la fel de curat). Dar ei stiu sa se bucure de ce au.

Inca un exemplu: delta Llobegratului seamana foarte mult cu un canal ceva mai lat. Dar e a lor, au brosuri cu fauna si vegetatia si au grija ca ceea ce a mai ramas sa supravietuieasca. Nu am vazut pana acum in viata mea atatia lilieci seara. Cotofene cu gramada. Randunici, egrete, pescarusi, rate cu tot cu pui, mierle si nu m-ar mira sa fie si altele pe care nu le-am vazut si pe care nu le cunosc. Nu mai mult de azi dimineata sotiorul ma intreba daca nu cumva se aude o pupaza. I-am spus ca nu stiu, ca in Humulestii lui Creanga, acolo unde am copilarit, nu le-am auzit niciodata. Se prea poate sa fi fost, desi cu atatea bipuri si semnale electronice este usor sa gresesti.

Alt exemplu: in Cehia se promoveaza foarte mult drumetiile. Drumetii de dragul drumetiilor, al miscarii si a admirarii naturii. M-am amuzat cand in una dintre fotografiile fratiorului era un semn(marcaj) catre un "copac frumos". Si nu, nu l-am gasit nemaipomenit de frumos. Dar era acolo: ceva care merita vazut.

Prin comparatie, in Targu Neamt se poate face o drumetie prin padure spre monumentul Vanatorilor de Munte(primul escadron din Romania) si apoi spre Cetatea Neamtului. O excursie de vreo 3 ore. O excursie pe care am facut-o si cu regretatul si nebunaticul profesor Ticu, in plina iarna, si pe post de ghid pentru prieteni vara. Si e asa de frumos drumul si asa de prost marcat incat si cu profesorul ne-am ratacit, si prietenele mele au crezut ca am ganduri criminale cand am ajuns intr-o zona nemarcata. Pentru ca este atat de greu sa pui niste marcaje pe copaci!

Trebuie sa incetam sa ne mai plangem de mila si sa facem cei cativa pasi mici, individuali, pentru a promova ce avem.

Va recomand din toata inima traseul de mai sus: aer curat, padure frumoasa, privesti minunate si un pic mai aproape de istorie in Cetatea proaspat renovata. Adresati intrebari ghidului, e o sursa grozava si pentru mine chiar si acum. Luati artizanat autentic, nu chinezarii, de la poalele Cetatii. Stati la o pensiune langa padure in zona. Vizitati manastirile pentru frumusete daca nu pentru a adresa rugaciuni. Incepeti sa vedeti ce e frumos in orasul vostru!

In fotografie: biserica de lemn dupa Manastirea Neamt, pe drumul spre Schitul Icoana.

vineri, 6 mai 2011

Romani? Pe astia nu-i cunosc!


Ii inteleg pe cei care atunci cand calatoresc spun ca sunt de oriunde din alta parte a Europei/lumii cunoscute, numai din Romania nu. Pentru ca au avut unii grija sa faca atatea faradelegi prin alte parti, sa se comporte in cel mai mizerabil mod cu putinta incat au generat un model de comparatie nepotrivit.

Am inteles astfel, in perspectiva, si retinerea personalului medical atunci cand am avut de a face cu el. Dar cum sa se intample altfel cand majoritatea celor batuti sau implicati in acte de violenta ori betivi pana in prag de coma alcoolica ajung mai des la urgente decat ajung unii de-ai lor in cativa ani? Prin comparatie, la ei la urgente mergi pentru o indigestie sau o durere de cap, fapt care de multe ori este tratat de poporul conational printr-o tuicomicina sau o vizita scurta la farmacia de peste drum.

Primul lucru de care esti avertizat la sosirea in aeroport de catre straini/localnici este ... hotii romani. Multi ne confunda cu italienii, iar italienii cu rusii, mai ales daca aud multi de "da". Cel putin nu inteleg toti romana, dar la cat vocabular comun avem... s-ar putea sa aveti surprize.

Dupa citirea pastoralei in noaptea de Inviere, preotul a indemnat la liniste de cateva ori. Si nu la liniste sufleteasca! Motivul mi-a fost foarte clar cand am iesit de la slujba pentru a pleca spre casa: manele care rasunau din masini, multi cu doze de bere chiar pe treptele catedralei. Daca mai pui la socoteala si populatia colorata care facea bisnita la intrare cu lumanari ieftine si proaste.... inteleg pe deplin indemnul la liniste.

Pe langa supermarket-uri vezi adeseori cersatori. Daca au fuste lungi si ne aud vorbind in romaneste atunci stiu ca nu primesc nimica, asa ca nu mai insista. Oricum, majoritatea cersatorilor galagiosi, cei care implora pe strada, nu sunt spanioli. Ai lor au de multe ori un carton scris in fata si o atitudine mandra. Am vazut multi care adopta, la fel ca in Praga, pozitia asezat in fata unei sepci/palarii.

In calatoriile cu autobuzul remarci de multe ori romani, si asta in sens negativ. Pentru ca discuta mai galagios decat ar trebui.

Mandra ca sunt romanaca? Da! Interactionare cu romanii de aici? Numai in limita necesitatii sau cu cei care au venit la munca cinstita. In rest, nu va cunosc!

luni, 25 aprilie 2011

Pastele in Barcelona


Pentru noi doi, anul acesta a fost, dupa vreo opt ani, anul in care ne-am bucurat de zilele Pastelui doar noi doi. Celalalt an in care s-a intamplat asta a fost anul in care ne-am cunoscut si ne-am si casatorit, cand nu am putut rezista separarii dintre noi. Eram tineri si navalnici, iar dragostea noastra este cea care face totul sa fie unic.

Anul acesta nu am “alergat” dintr-o parte in alta, intre obligatii si placerea sincera de a vedea persoane apropiate sufletului. Partea cu neamurile tale si neamurile mele este valabila uneori, pentru ca legaturile ce s-au format in timp sunt diferite.

Cu toate ca imi place sa adun prieteni in jurul mesei, de Paste noi eram cei care plecam in vizite. Fiecare gospodina face cea mai buna reteta de pasca pe care o stie, isi da straduinta sa faca cel mai bun cozonac, cele mai frumoase oua vopsite si sa puna pe masa bucate cat mai bune. Stiu cum este, pentru ca placerea de a-i vedea pe ceilalti ca se delecteaza cu mancarea, ca mai iau inca o bucatica nu din obligatie, ci din incantarea simturilor, este si placerea pe care imi place sa o raspandesc eu insami.

Recunosc ca mi-au lipsit oarecum aceste vizite si explozia de sentimente aduse de ele. Oamenii sunt atat de bucurosi sa imparta cu altcineva bucuria unei sarbatori incat, uneori, acest lucru poate depasi divergentele. Bucatele ca bucatele, dar sa fii intre cei care te iubesc, care te apreciaza si cu care imparti o bucatica de suflet este de neinlocuit.

Asa ca anul asta titlul de “cea mai buna pasca” si “cel mai bun cozonac” au fost atribuite, prin lipsa de comparatie, doar celor facute de mine. Cu toate astea, eu nu le-as subestima. Gurmanda cum sunt, nu as putea sa “bucataresc” ceva sub propriile standarde.

In Spania se acorda timp sarbatoririi Pastelui. Din fericire, in acest an pastele ortodox a fost in aceiasi zi cu cel catolic, astfel incat mini-vacanta este comuna. De vineri pana luni mai toata lumea este in vacanta(vineri liber, luni liber). Cu toate astea, nu recomand cuiva sa vina in vacanta de Paste aici. Pentru ca multe magazine, cele care dau farmecul unui oras prin ineditul lor, sunt inchise. La fel si unele restaurante. Sigur, Barcelona are multe de oferit, dar de ce sa pierzi unele aspecte cand le poti gasi pe toate in alte zile?

Recunosc ca ma intereseaza traditiile locale: exista un fel de pasca – o prajitura sau un tort de forma rotunda cu tot felul de figurine sau oua, se ofera oua de ciocolata copiilor si, in dimineata de Paste, se fac friganele. Eu am facut clatite, parte pentru ca asteptam un musafir pentru care voiam sa pastrez pasca intreaga, parte pentru ca asa mi s-a casunat.

Pentru cine nu stie ce sunt friganelele: felii de paine inmuiate in amestec de lapte cu oua, indulcit cu zahar si aromat cu vanilie si/sau scortisoara care sunt rumenite in putin ulei. Am intalnit si varianta neindulcita, dar nu e preferata mea. Pentru a-i aduce aminte lui Adrian de copilarie, le fac neindulcite si eu imi presar zahar pe ele atunci cand sunt fierbinti.

Partea buna a acestui Paste este ca nu a trebuit sa ne mai hotaram cine are prioritate la vizitat sau ordinea prioritatilor. Partea mai putin buna, asa cum oricine poate banui, este ca nu avem cui sa mai acordam prioritate. Dar, asa cum imi place sa cred, casa ta este acolo unde este inima ta. Inima mea este acasa.

vineri, 22 aprilie 2011

Care e cel mai gay?





Fara indoiala, unele din lucrurile pe care le afli despre o anumita tara pe care o cunosti mai mult sau mai putin sau chiar despre un anumit oras au darul de a te surprinde. Unul dintre lucrurile astea ni s-a intamplat si noua duminica.

Cautand informatii despre traditiile locale, dar si despre locurile pe care merita sa le vizitezi, am dat peste informatii referitoare la covoarele de flori expuse in Sitges de sarbatoarea religioasa Corpus Cristi, adica pe 23 iunie. Din multitudinea de pagini, printre primele care au aparut la cautari si avea si informatii bine ancorate este si pagina gaysitgesguide.com, adica informatiile de aici(click fara teama).

Majoritatea spaniolilor ignora sau refuza sa invete vreo alta limba straina, chiar si engleza, desi majoritatea turistilor sunt englezi sau vorbitori de engleza. E ceva valabil inclusiv pentru cei care lucreaza in domeniul serviciilor, ex. restaurante, magazine etc. Prima concluzie la care a ajuns inocenta de mine dupa ce m-am uitat pe pagina de mai sus, de altfel cu nimic speciala in felul ei, este ca au ales numele paginii dintr-o eroare - ex. ghid vesel - sau cu intentia de a fi provocatori ori sa duca in eroare.

Am aflat nu numai ca nu e nici o eroare, dar Sitges e "capitala gay" a zonei catalane, la fel cum Barcelona e "capitala gay" a intregii Spanii. Care e mai tare? Numai numarul face diferenta in acest caz. Un spaniol probabil ca va cauta in Sitges, pentru ca are mandria lui locala. Dar sunt multi care se muta in aceste orase datorita nivelului ridicat de toleranta.

Sitges este foarte orientat spre turism, acest fapt fiind mai ales dovedit de numarul mare de magazine si restaurante deschise duminica, ceea ce nu se intampla in localitatile mai putin vizitate. Fiind vreo 27 de grade, multi stateau deja pe plaja, cupluri din cele mai variate stateau la bronzat, lumea era la plimbare, terasele erau pline.

Anul acesta Floriile au fost in aceiasi zi atat pentru catolici cat si pentru ortodocsi. Asa am putut si eu lamuri misterul ornamentatiilor din supermarket: frunze de palmier impletite. Multi copii aveau legate dulciuri de aceste ornamente din frunze de bambus, in timp ce majoritatea adultilor aveau frunzele intregi, uneori stranse cu sfoara sau beteala.

Am mancat o inghetata nemaipomenita cu fistic si cu mango(cupe diferite) de la o gelatie, am vazut magazin cu iaurt inghetat(inclusiv varinte cu fructe) si cel mai mare rotisor la un restaurant(poza data viitoare) in fata caruia era o coada de 5 metri.

Sitges este un oras frumos, orientat spre turism, preturile sunt variante in functie de zona, marea e super limpede, toleranta e mare. Merita o vacanta de o saptamana.

miercuri, 23 martie 2011

Noutatile de azi


Nu inteleg cum poti gandi ca injectiile cu botox facute unui copil o pot ajuta sa castige concursurile de frumusete!

Britney Champbell si maica-sa Kerry, care cica e "beautician" sunt peste tot la stiri azi. Daca nu esti in stare sa vezi frumusetea copilului tau asa cum este el( si am vazut copii destui de urati), daca singurul lucru pe care i-l doresti in viata este sa castige concursuri de frumusete, atunci sigur ai o mare problema psihologica. Din pacate, legea din Florida nu are ce-i face pentru ca nu are nimeni sa o reclame iar fata e incantata de aceasta joaca de-a frumusetea care include injectii cu botox la fiecare trei luni si epilarea perilor fini din zona genitala de la varsta de 7 ani(acum are 8). Chiar am ajuns sa fim definiti de modelele photoshopate din reviste?

Organizatia ETA are un numar dublu de membri fata de acum cativa ani. Curios cum apropierea de atacuri reale cu bomba, aca cum a fost cel de anul trecut din Madrid, capata o importanta mai mare pe masura ce esti mai aproape de evenimente. Prin comparatie, in Romania avem atacuri false cu bomba prin care se irosesc aiurea bani publici, pentru ca cei care fac asta nu sunt pedepsiti cu ani grei de inchisoare sau cu plata serioasa a interventiilor.

A inceput sa ma enerveze mai mult decat inainte termenul de "capsunar"! Si inainte ma enerva, pentru ca cei care pleaca sa munceasca in alte tari o fac pentru a castiga banii pe care nu-i pot castiga in tara. Mi-e ciuda doar de cei care fura in alte tari sau care comit acte si mai teribile si care sunt prezentati la stiri drept "romani" care au facut aia sau ailata. Nu, aia sunt INFRACTORI de origine romana. E o MARE diferenta! Ca o idee, la cum e vremea pe aici, as putea cultiva capsuni pe terasa. Doar ca o idee.

Aseara am aflat ca se poate adormi in fund cu mana pe mouse. Nu aflam daca impricinatul nu sforaia, atragandu-mi astfel atentia asupra lui. Dar daduse shut down in ultimul moment constient!

miercuri, 16 martie 2011

Porumb international


Se pare ca, atunci cand nu ai posibilitatea de a obtine ceva, ceea ce doresti capata proprietati magice. Asa am fost si su cu floricelele din porumb. Pe vremea cand aveam la indemana cuptorul cu microunde am mancat floricele doar in primele doua luni, dupa care ne-am plictisit. Acum, cand nu avem un cuptor cu microunde in apartament, m-a palit pofta de floricele.

Cum pe aici gasesti doar in ambalaje pentru cuptoarele cu microunde, nu am fost prea sigura daca obtin aceleasi rezultate la ceaunul carat din tara. La prima vizita(si unica, pana acum, urmeaza altele) in magazinul romanesc din Barcelona am cumparat si o punga de "Porumb pentru floricele". Pe spate am afalt ca SC Alex&Comp SRL din Galati ambaleaza seminte din Argentina(tara de origine).

Uite asa am mancat eu graunte cultivate in Argentina, ambalate in Romania si pregatite in Spania. Data viitoare iau seminte de Spania ca ies mai ieftin si las consumatul produselor "romanesti" pentru cei care locuiesc in Romania.

duminică, 13 martie 2011

Zambeste, maine poate fi mai rau



Timp de o saptamana, copiii din Spania au fost in vacanta de primavara. Drept urmare, in fiecare zi au fost activitati( in fiecare localitate) dedicate in special copiilor si adolescentilor. Astazi, langa plaja, se canta, se faceau exercitii de aerobica, a fost pus la dispozitie o zona de topaiala si multe jocuri pe iarba, plus activitatile pe nisip pe care le-am ratat - se strangeau marcajele cand am ajuns noi. Asta i-a tinut pe copii si pe parinti ocupati, le-a oferit locuri unde sa-si desfasoare energiile si sa fie impreuna. Si activitatile nu erau filmate pentru emisiuni de dimineata, precum prin Romania.

Tot in aceasta saptamana a fost mare agitatie cu carnavalul. De sambata trecuta am vazut muuulti copiii costumati, un grup de adolescente se plimba prim mall imbracate in pijamale roz, cu suzete si papuci de casa si chiar vreo cativa adulti incepusera petrecerea. La stirile locale am vazut mai multe imagini, cu oameni care se distrau in diferite costume, fara sa se sfiasca de varsta. Inchipuiti-va o bunica de 60-70 de ani in costum de Minnie! Din pacate, plimbarile prin Barcelona pe care le programasem pentru aceasta saptamana n-au mai fost posibile fizic pentru mine, dar la anul sigur nu mai ratez ocazia de a vedea aceasta placere a oamenilor de a se costuma. Cine stie, poate la anul ne luam amandoi costume medievale de jupan si jupanita(unii inca mai au nevoie de dictionar pentru aceste cuvinte).

Ma misc mai rau decat o femeie de 60 de ani, dar sotiorul mi-a spus ca la anul pe vremea asta voi putea concura la maratonul Barcelonei(care a fost tot saptamana asta). Pe langa asta, iar am infulecat vreo doua cornuri cu ciocolata: umplute cu ciocolata si unse cu ciocolata de jur imprejur, adica "cornuri cu ciocolata cu ciocolata". Ma indoiesc de faptul ca mai pot pune vreun pic de ciocolata prin cornurile alea!

marți, 8 februarie 2011

Mi-e dor de o cafea buna


Printre lucrurile de care n-am crezut niciodata ca-mi va fi dor se numara si cafeaua. Si la asta nu ma asteptam de loc, da chiar de loc. Adica sa luam datele: Spania este o tara destul de bine bazata din partea asta a Europei, printre putinele care au avut un impact urias asupra omenirii, au introdus culturi noi, relatiile lor cu lumea musulmana a avut beneficii si perioade de maxime tulburari.

Sotiorul meu drag nu bea cafea, astfel incat acest lucru ma face singura dependenta din casa. Ca orice dependenta care se respecta, la prima vizita in magazin cafeaua era pe lista. Ajung in fata raftului si... dezamagire! Nu numai ca nu regasesc nici una dintre marcile cunoscute si pe care le stiu ca sunt distribuitori internationali, dar oferta este JALNICA. Aproape am avut un atac de panica in fata numarului mic de variante intre care sa aleg.

Dupa ce am dat deoparte din lista de optiuni capsulele si cafeaua pentru expresor a trebuit sa fac o alegere.

Care au fost motivele pentru care am ales Marcilla, in ordinea importantei:
- am vazut la mama acasa un pachet pe care-l primise;
- sistemul de inchidere a cutiei parea promitator, in sensul ca-mi place sa tin cafeaua in recipiente cat mai bine inchise, in frigider, ceea ce contribuie la placerea ritualului de dimineata;
- era la oferta, doua pachete la pret promotional.

Prima mea greseala a fost ca nu am intrebat-o pe mama cum a fost cafeaua. Este fada, fara aroma si chiar si doua lingurite cu varf la cantitatea de o ceasca de apa(ceasca de apa=ceasca de ceai) nu-mi lasa acel "boom" de placere si energie cu care eram invatata.

Sistemul de inchidere e foarte bun si probabil cutia o voi pastra in frigider inca multa vreme, pana la alta mai buna/frumoasa.

Este o cafea "locala", adica firma producatoare are sediul in Barcelona. Partea rea cu a fi locala este adaosul de zahar. Asa ceva nu mi-as fi inchipui niciodata: sa vinzi cafea care are deja un adaos de zahar in ea. Excesul de zahar pare a fi intr-adevar o problema in acest colt de lume. N-am vazut sau simtit lucrul asta din prima pentru ca nu m-am asteptat si pentru ca nu beau cafeaua simpla, ci cu o lingurita de miere. Pe langa toate astea s-a adaugat si faptul ca am vazut reclama TV la aceasta cafea. Promovarea calitatilor mi s-a parut cu adevarat ofensatoare pentru iubitorii de cafea. Pana si Ford sau Doncafe(fosta Elite) e mai buna decat Marcilla. Pe cuvant! Si marcile amintite sunt considerate "low-cost" in Romania.

Dupa ce m-am luptat o saptamana sa gasesc aroma din cafea, mi-am mai dat o incercare si am ales Segafredo. Fiind produs italian, chiar daca nu chiar ieftin, este clar mult mai aromat. Ii multumesc pe aceasta cale unchiului Costel care ne-a facut cunostinta cu aceasta marca aducand-o direct din Italia in vremuri de demult. Acum diminetile imi sunt mai suportabile, chiar daca nu sunt perfecte.

Pe lista de cumparaturi din tara sau pe drumurile prin Italia, Germania sau Austria ori chiar in Romania se numara musai cafeaua. Trebuie sa-i dau dreptate lui Adrian: desi nu sunt nemtii mari consumatori de cafea, tind spre perfectiune si acest lucru se vedea si la cafea. Italienii sunt prea iubitori ai placerilor gustului ca sa o dea in bara taman aici.

Daca sunteti nefericiti ca locuiti inca in Romania, iata si o veste buna: aveti o cafea grozava si aveti de unde alege. Nu veti gasi aici Jacobs, Lavazza, Dallmayr, Amaroy, Tchibo, Julius Meinl, Davidoff, Carte Noire, Illy, marci pe care le vedeam in mod curent in supermarketurile din Iasi. Singura mea speranta este sa gasesc un magazin specializat care sa aiba la vanzare o cafea mai aromata fara adaos de zahar. Intre timp pot doar sa mai incerc sa-mi fac diminetile frumoase chiar si cu o cafea mediocra.

PS: Spaniolii au cafea proasta, lucru confirmat de prietenii nostri bautori de cafea si care locuiesc aici de ceva mai mult timp.

luni, 31 ianuarie 2011

Cum sa mananci cherimoya/chirimoya


Asa cum spuneam intr-un post mai vechi, adaptarea la o tara noua inseamna pentru mine si deprinderea de noi placeri culinare in schimbul celor pe care le-am lasat in urma.

Fructele de cherimoya(numele in engleza) sau chirimoya(in spaniola) au felul lor propriu de a fi mancate pentru a ajunge sa le iubesti.

Primele doua fructe de chirimoya pe care le-am cumparat au venit imediat dupa experimentarea fructului pasiunii. Usor prea mandra de primul experiment, am cautat sa vad ce alte fructe voi gasi la piata. Descrierile gustului fenomenal al fructului m-au entuziasmat asa de tare ca nu am citit si restul. Dar na, daca in sudul Spaniei este un festival in octombrie doar pentru aceste fructe, cum as fi putut eu sa nu ma entuziasmez.

Asadar, de obicei, fructele se gasesc la piata mai crude si trebuie lasate sa se coaca pentru cateva zile. Fructul crud este verde, fara pete maro si opune rezistenta la presare. Fructele coapte sau care incep sa se coaca capata pete maro si au rezistenta unei piersici coapte sau a unui avocado copt. Daca sunt trecute de coapte, atunci gustul nu mai este prea bun.

Data trecuta am taiat si gustat fructul crud, lasand perechea sa se coaca. Mi-a placut asa de mut incat, pana sa vina Adrian, nu aveam cum sa-i mai demonstrez cat de bun a fost.

Din fericire duminica am gasit la un aprozar - purtand numele generic spaniol de Fruteria - fructe gata coapte si de dimensiuni foarte mari. Bucuria de a gasi fructe mari nu e de lunga durata, de vreme ce numarul samburilor este direct proportional cu marimea fructelor, lucru demonstrat stiintific de asociatiile producatorilor din California.

Fructele de la orice magazin/piata trebuie intai spalate bine, indiferent daca le curatati de coaja sau nu. Acest lucru este esential de vreme ce nu numai mainile tale au atins acel fruct, ci inca cel putin vreo trei persoane inaintea ta si asta in cazul in care fructele sunt in folie individuala.

Frunctele se taie in doua si se mananca cu lingurita continutul frunctului cat mai aproape de coaja, dand la o parte samburii. A doua varianta este curatirea intregului fruct si taierea acestuia in cubulete mai usor de manevrat.

Gustul acestor fructe este unic si poate fi asemnat cu o combinatie dintre para, capsuni, banana, mango, ananas si lamaie. Daca amestecati in cantitati egale pere, capsuni si banane si combinati cu putina zeama de lamaie poate obtineti gustul acestor fructe. Este incredibil de gustos si singurul sau defect este numarul mare de samburi. Fructele pot avea consistenta diferita si cunoscatorii le apreciaza pe cele mai fine, nu pe cele cu granulatia unor pere. Ca o dovada in plus a unicitatii, copacii produc fructe cu texturi diferite si la interior si la exterior, in acelasi copac si in acelasi timp.

Coaja si samburii nu sunt comestibile, toxicitatea acestora fiind destul de mare.

Cateva lucruri esentiale despre aceste fructe:
- au peste 75% apa, o gramada de fructoza, glucoza si fibre
- contin vitaminele A si C
- au multe minerale precum potasiu, magneziu, fosfor, calciu si fier
- contin niacina(B3), riboflavina(B2), tianina(B1), acid folic, acid ascorbic si antioxidanti

Sunt recomandate pentru :
- buna functionare a muschilor si a sistemului nervos
- colesterol
- probleme de tranzit intestinal(efect laxativ)
- hipertensiune, probleme cardiovasculare
- controlul nivelului zaharului din sange
- piele, dinti, oase, colagen
- favorizeaza formarea globulelor rosii si albe
- anemie
- stres

Fiind atat de dulce, nu are nevoie sa-i fie adaugat zahar la consumul in stare naturala si chiar si in retete adaosul de zahar este redus. Nu prea este indicat celor care vor sa scada din greutate(adica astia ca mine), dar este numai bun pentru copii, femei insarcinate, lehuze sau convalescenti datorita vitaminelor si mineralelor continute.

De abia astept sa ajung iarasi la piata sa-mi iau! In plus, ma tenteaza grozav sa incerc retetele de "happy chirimoya", adica amestec de pulpa fara samburi cu vin alb sau putin rom ori pulpa fara samburi inghetata, ca doar numele de alint pentru acest frunct sunt "ice-cream fruit" si "bublegum fruit".

joi, 27 ianuarie 2011

Lume noua, obiceiuri noi


Daca in Romania eram invatata cu totala indiferenta a vanzatorilor de magazin, cu un "Buna ziua" intors la propriul salut, ei bine nu, nu asa stau lucrurile aici. Mi-a fost pana acum aproape imposibil sa salut prima mai ales in magazinele mici sau cu un numar mic de vanzatori.

Imediat ce deschizi usa esti intampinat cu "Hola!" sau "Buenos días!" sau cu o formula dubla "Hola!Buenos!". Pana si la casele de marcat din supermarketuri esti salutat si se asteapta sa saluti.

Avand in vedere ca nu a inceput inca sezonul turistic, pana acum am observat doar localnicii si am constatat ca o mare parte din observatiile aduse si de altii sunt bine ancorate in realitate. Politetea e la ea acasa.

Daca de multe ori ma intalneam cu vecinii de bloc in Romania, se mai intampla sa nu ne salutam. Aici parca este o intrecere, sa vezi care saluta primul. Copii care sa treaca pe langa tine si sa te ignore? Nici gand daca sunt din vecinatate! Nu ca as avea eu vreo varsta, dar am fost invatata sa-i salut pe cei mai in varsta decat mine si consider ca asa este normal, indiferent de cati ani am. Daca esti intr-o comunitate respectul se invata si se pastreaza. Plus ca mie imi insenineaza ziua sa aud unul de asta mic salutandu-ma.

Hainele super colorate nu sunt prezente la localnici. Desi nu sunt eleganti pana la extreme, prefera totusi culorile inchise. Sambata si duminica, spre seara, pe langa plaja, e zona de plimbare. Rar am vazut haine deschise la culoare, mai ales hainele mai groase. Exceptiile puteau fi numarate pe degete.

Conversatiile se poarta la un nivel discret. Nici chiar ca in Olanda, unde in parcuri se vorbeste in soapta, dar in mod sigur se respecta zona de confort auditiv a celorlalti.

Avand in vedere orele de siesta, pot spune ca vecinii nostri au o activitate destul de intensa dupa ora 16 pana pe la 23. Dar, desi multi au copii si prieteni, desi de Anul Nou au sarbatorit, desi urmaresc fotbal, nivelul de poluare sonora este cu mult redus fata de blocurile din Romania. Daca vreti sa fiti galagiosi mai bine va alegeti o alta tara!

PS: imi place sa incerc lucru noi. Daca Dr. Pepper mai gaseam si in Iasi uneori, Coca-Cola si 7UP cu gust de cirese nu am vazut inca. Preferatul meu ramane totusi Dr. Pepper din aceasta gama.