Angajatul din criza

Am citit foarte multe lucruri despre ce trebuie sa faca o companie sau cei care sunt persoane de decizie intr-o companie in perioadele in care situatia economica nu e atat de buna. Am citit multe si despre ce trebuie sa faca angajatii in astfel de situatii: sa munceasca mai mult, mai bine, mai eficient, sa propuna solutii. Eventual poate aduc si clienti ca sa sustina afacerea.

Ceea ce nu a fost spus este ca motivarea personala este ceva de care toti avem nevoie, insa putini sunt cei care sunt constienti ca detin singuri cheia spre aceasta. Toti se concentreaza asupra vestilor rele, pe starea economiei, pe supravietuire, securitatea locului de munca si chiar asupra securitatii finaciare.

Intre timp, directorii de companii taie din bugete, renunta la orice nu este prioritar si fac tot ce pot sa comunice cat mai putin cu anjajatii pana mai inchid o filiala sau trec in faliment. Si toata lumea se intreaba ce e cu demoralizarea asta generala.

Sunt vremuri dificile. Nimeni nu poate nega. Multi si-au luat adio de la prime sau mariri salariale, chiar si anuntate. Altii se gandesc serios sa schimbe locul de munca pentru ceva mai sigur. Bugetele de training s-au subtiat. Magazinele sunt mai goale decat altadata.

Amenintarea cu pierderea locului de munca nu e niciodata de ajuns. Oamenii trebuie sa fie motivati, dar vor si raspunsuri, adevarul, comunicare cu cei care iau deciziile. Liderii, "sefii", trebuie sa fie ei insisi exemplele pe care le asteapta de la ceilalti si, mai ales, trebuie sa actioneze in acest sens.

Sefii de raioane din Tesco se intalnesc periodic pentru a propune solutii, promovari sau directii. Le aplica de multe ori. Daca o filiala da gres, nu este pedepsita, ci se incearca o alta directie pentru celelalte. Am aflat recent ca "experienta Tesco" este mai buna, mai atractiva pentru cumparator.

Este greu sa te adaptezi vremurilor. In Romania, Leonardo a concediat 500 de oameni. Nu ma pasioneaza soarta lor, pentru ca nu exista comunicare. Oamneii vor avea intotdeauna nevoie de incaltaminte la preturi acceptabile, dar au nevoie si de "experienta Leonardo". Nu de vanzatoare care sunt ocupate sa te ignore sau sa te pazeasca in loc sa te ajute sa-ti gasesti perechea cea mai potrivita de incaltari pe care o doresti.

Recent am fost la o reprezentanta Takko pentru ca vazusem cateva haine pe care le consideram potrivite pentru mine intr-o oferta. Era zi de luni, foarte putini clienti. Cat timp am luat si analizat zeci de haine si chiar am incercat o duzina nici macar un angajat nu a venit sa-mi spuna "Buna ziua" sau sa intrebe daca ma poate ajuta. Ca mine erau si alti clienti care incercau lucruri si le cautau de unii singuri. Angajatii erau ocupati sa schimbe afisele promotionale.

Am avut nevoie de ajutor, de un angajat care sa-si faca treaba. Unde sunt cumparatorii anonimi la noi in tara? De ce se intampla asa? Unde s-a rupt firul comunicarii?

Steve Irvin - sa rememoram legenda

Astazi se implinesc trei ani de cand Steve Irvin, cel care a facut o diferenta in perceptia asupra crocodililor si asupra animalelor salbatice in general, a lasat in urma amintiri, documentare, familia si numerosi prieteni.

Ii urmaresc cu placere documentarele si, recent, am citit si povestea publicata de sotia lui, Terri Irvin - Impreuna cu Steve - in care descoperi un om familist, o replica la scandalul mediatic in care s-a pus problema tutelei copiilor lor si fapte necunoscute publicului larg.

Pe langa romantismul povestii de dragoste care i-a adus impreuna pe cei doi de pe continente aflate la capete opuse ale globului, si publicul masculin v-a aprecia determinarea si aventurile cu animale salbatice ale celor doi. Terri e o "baietoasa" in cel mai bun sens al cuvantului si povestirea ei demonstreaza din plin acelasi sarm regasit si in fata camerelor de filmat.

Este o povestire pe care si sotiorul a citit-o cu placere, desi avem preferinte oarecum diferite in privinta literaturii.

In continuare va invit sa va ganditi cu placere la Steve si la modul in care un om poate schimba lumea, dar si va amuzati cu caricaturile postate aici: http://notjustanotherblog.xanga.com/528240387/a-tribute-to-steve-irvin-the-crocodile-hunter/

Cum mai atragem atentia consumatorului de reclame

Sunt foarte multi cei care nu inteleg diferenta dintre o campanie de promovare si un clip publicitar, astfel incat in Romania inca nu se poate discuta depre o "educatie" publicitara a cumparatorului. Cu toate acestea, dificultatea de a-i atrage atentia pentru mai mult timp viitorului cumparator si chiar consumator este din ce in ce mai mare.

Clipurile publicitare tind sa fie din ce in ce mai complicat construite. Uneori cu rezultate foarte bune si aici avem exemplu apei Dorna, pentru care Coca-Cola a pompat bani in campanii de promovare extrem de bine construite, dupa modele de succes, astfel incat imaginea produsului s-a indreptat usor spre perceptia premium.

Alteori, in ciuda unui clip publicitar foarte bine construit, s-a pierdut undeva pe drum scopul pentru care se apeleaza la promovare. Castigarea unui premiu in cadrul unei competitii in nici un caz nu reprezinta scopul respectivul clip publicitar.

Ideea de a promova un produs prin utilizarea unui clip publicitar stil trailer nu e chiar noua. Imi amintesc de Nokia care a apelat la acest tip de promovare in timpul sau dupa lansarea seriei Matrix, unde personajele aveau cele mai noi modele de telefon Nokia disponibile la vremea respectiva.

Folosirea aceleasi optiuni destul de costisitoare pentru promovarea unui produs specific, respectiv pachetul Office de la Microsoft, este o noutate cel putin pentru mine, la fel si modalitatea prin care se folosesc in respectivele "filmulete" diferitele caracteristici ale produsului.

Va invit sa le urmariti in continuare.





Reusesc sa atraga foarte bine atentia prin noutate si in mod sigur provoaca raspandirea zvonului. Ramane de vazut care sunt rezultatele finale ale acestei investitii

Valoarea mea, valoarea mea...

John D. Rockefeller a spus ca "usurinta de a te comporta cu semenii tai poate fi cumparata ca oricare alta marfa, ca zaharul sau cafeaua. Dar, pentru ea, eu voi plati mai mult decat pentru orice alta valoare sub soare".

Astazi, cand m-am intalnit cu acest citat, n-am putut sa nu-mi aduc aminte o conversatie purtata in jurul mesei impreuna cu prietenii. Cei doi care ne-au spus cele de mai jos fac parte din categoria tinerilor de 30 de ani, cu afacere proprie si in curand doi copii, cu venituri frumoase si carora le place sa viziteze lumea. Pentru mine, reprezinta un exemplu de succes.

Plecand la colindat tara, au dat peste o pensiune cumparata de mai putin de o luna de catre patron, un om cu ceafa groasa si lanturi de aur la gat, din categoria ascultatorilor de manele si care tine sa "culturalizeze" si pe ceilalti cu pasiunea lui. Chiar daca nu fac parte din cei care "consuma" acest gen muzical, cei doi au povestiti incantati modul in care respectivul patron are grija de afacerea sa si de clientii sai.

La sosire, au fost intampinati cu felite subtiri de sunca/pastrama de casa, cu sare si ceapa. Am uitat daca avea si rachiu, desi e posibil sa fi fost.

Mandria sa era bucatarul, cu care se lauda si care se lauda pe sine: toate produsele, de la chifle, produse din carne si siropuri erau produse de el personal. Chiflele erau proaspete si calde, preparatele foarte bune si in loc de sucuri erai imbiat la sirop natural de brad, de soc si de alte fructe cu apa minerala.

Ca un patron cu raspundere, si acesta se plimba printre oaspeti si le asculta fiecare sugestie. La un moment dat, spre surprinderea celor de la mese, s-a dus la semineu si a inceput sa scoata cartofi copti pe care i-a impartit la toata lumea fara sa-i pese daca doresc sau nu.

Cei doi au marturisit ca a fost o mancare pe cinste si au mancat atata paine de casa incat simteau ca nu mai pot de buna ce era.

Pare o poveste fantastica pentru Romania, nu-i asa? Partea buna este ca nu e fantezie, ci realitate si oricand pot alege sa aflu numele respectivei pensiuni pentru valoarea pe care o aduce intr-un anumit aspect, chiar daca genul muzical nu-mi este preferat.

Anul trecut am fost la pensiunea Casa Alba Suceava. Aici am mancat cea mai grozava dulceata de coacaze facuta cu fructe din padure, branzeturile erau proaspete din zona, aerul tare si puternic. Gasiti undeva pe pagina lor mentiunea ca ar avea super produse naturale? Desigur ca nu.

In Romania, sa ai produse din zona in meniu nu este indicat. Trebuie sa ai controale si produse verificate. Si pensiuni de acest gen sunt recomandate de la unul la altul, Romania pierzand astfel puncte importante si bani din turism.

Intrebarea pe care mi-o pun si o pun: ati asculta un gen muzical pe care nu-l suportati doar pentru a va delecta cu o masa perfecta? Eu da.

Cuvinte de vrajit romanii

Cuvintele au uneori o forta aproape magica de a cuceri atunci cand inlantuirea lor produce un anumit efect constient sau inconstient. Despre asta s-ar putea spune multe, dar altii au deja zeci de carti pe aceasta tema, asa ca ma abtin.

Nu de alta, dar nu vreau sa amintesc de vrajitorie sau de alte asemenea practici ori de mai modernul NLP.

Vreau doar sa amintesc ca pentru anumiti romani unele cuvinte au un impact atat de puternic incat ii conving sa comita prostii. De unde am pornit?

Citind azi in pauza de masa cu ochii in monitor, ca de obicei, o recomandare adusa de Manafu pentru cartea Cum sa devii un nimeni a lui Iulian Comanescu si consultand cele cateva pagini oferite la "degustare", am descoperit cuvintele cu putere vrajitoreasca rostite de un mitic popular. In cazul lui, cuvantul mitic se trage din Mitica a lui Caragiale, dar asta e alta poveste.

Pregatiti sa intrati in vibratie? In articolele de fond, nu in cele sportive, autorul mai sus mentionat face o analiza a discursurilor rostite de Becali in Evenimentul Zilei in anul 2005. Pe numarate, avem:

- eu de 210 ori - persoana e foarte importanta

- roman de 123 ori - cine zice ca nu suntem nationalisti

- bani de 121 ori - stim doar ca banii nu aduc fericirea, o cumpara la kilogram

- euro de 70 de ori - banii mei, valoarea mea...

- dolari de 64 de ori - preferam totusi euro

- tu de 56 de ori - sa nu zici ca nu acord importanta si altor aspecte

- jigodie de 25 de ori - ti-am zis ca ai o opinie exagerata despre propria importanta

- zdreanta de 22 de ori - ne repetam

- chestie de 8 ori - ce chestie!

- Dumnezeu de 2 ori - se pare ca traiam cu alta impresie

- Diavol de 6 ori - o fi banul ochiul dracului?

- familie de zero ori - cine are nevoie de familie?

Daca vrei sa deveniti europarlamentar, folositi cat mai des cuvintele de mai sus. Poate ajuta.

Eu una ma gandesc sa-mi cumpar cartea, mai ales ca trateaza problema brandului personal, *chestie care place la mine.

Lumea e mai mica decat crezi

O calitate esentiala pentru oricine lucreaza intr-un domeniu public, fie ca este vanzatoare la magazinul din coltul blocului, agent de vanzari sau trainer, este onestitatea si sinceritatea. Apreciez in mod deosebit aceste calitati alaturi de pasiunea pentru ceea ce faci.

Pasiunea pentru ceea ce faci nu trebuie sa fie sustinuta doar de salarizare, desi aceasta caracteristica nu este nici putin importanta, nici de neglijat. Dar o adevarata pasiune nu va contoriza orele sau minutele pe care le aloci dupa programul si condica de lucru, tocmai pentru ca acele putine minute sau orele pe care le aloci in mod suplimentar, din timpul tau, se reflecta mult mai bine in modul in care abordezi o problema sau o situatie neobisnuita aparuta in timpul orelor de lucru.

Nu de putine ori am consultat materiale suplimentare sau, in timp ce spalam vasele, ma gandeam la cum pot oferi solutia cea mai buna pentru un client. A doua zi, dupa obtinerea acelei stari de castig pentru ambele parti, atat pentru client cat si pentru companie, ramane si satisfactia personala.

Pasiunea si satisfactia personala te ajuta sa reduci stresul la locul de munca. Mai putin stres inseamna mai multi clienti fericiti, sarcini de lucru mai bine realizate si timp suplimentar pentru a consulta un articol sau newsletter util atat pe plan personal, cat si profesional.

Programul de lucru trebuie sa fie flexibil in masura in care angajatorul observa ca acele articole consultate vin in sprijinul afacerii lui. In calitate de angajat, multi uita ca nimeni nu este interesat sa-ti ofere de lucru daca nu-i oferi, pe langa o mai buna vizibilitate, renume sau o imbunatatire a imaginii firmei, si un profit suplimentar.

Sinceritatea vine din nou in discutie, atat in recunoasterea propriei valori - unii isi subevalueaza valoarea, pe cand foarte multi isi supraevalueaza valoarea - cat si in modul in care aceasta valoare este "pusa pe taraba". Atunci cand alcatuiesti un cv sau il actualizezi in cadrul unei retele sociale, trebuie sa te asiguri ca toate datele sunt corecte si exacte, corespunzatoare cu datele inregistrate in contractele incheiate cu angajatorii si partenerii de afaceri. Pentru ca poti duce in eroare( ca sa nu spun minti) de cateva ori, dar pe termen lung propria ta imagine personala are de suferit.

Legat de imagine personala, si o gluma foarte la obiect primita recent:

Un tanar vine la biserica sa se marturiseasca. Se aseaza in genunchi in fata preotului si spune:
- Parinte, am pacatuit!
- Stiu, fiule, am citit pe blogul tau.

In incheiere, recomand urmatorul filmulet:

D'ale publicitatii

Indiferent daca esti sau nu "consumator de publicitate" in mod activ sau pasiv, publicitatea influenteaza pe fiecare dintre noi. Negarea acestui fapt, asa cum mi-a fost dat sa intalnesc, reprezinta o ruptura personala de realitatea care ne inconjoara. Fie numai si faptul ca alegi un produc pentru ca numele sau iti este familiar sau pentru ca stii ca o persona cunoscuta il foloseste inseamna ca publicitatea a ajuns si pana la tine. Gura lumii este cea mai buna reclama posibil si daca tu nu intelegi asta...inseamna ca nu intelegi nimic din publicitate.

Intr-un articol recent despre publicitatea din Romania am regasit o comparatie a mediilor, respectiv predominanta TV a campaniilor publicitare din Romania fata de cea radio din SUA. Comparatia cu piata cea mai activa si inovatoare din lume in domeniul publicitatii mi se pare intotdeauna fortata, ca si cum ai vrea sa compari un novice cu un maiestru. Novicele poate avea sclipiri de geniu, dar maiestrul e de prea mult timp in bransa ca sa nu recunoasca tiparul si sa-l imbunatateasca.

Campaniile desfasurate la radio in Romania nu au atat de mult succes pe cat si-ar dori lumea. Radiourile cele mai ascultate, Radio Romania si Europa FM, ar fi foarte bune daca ar difuza reclama potrivita pentru ascultatorii pe care-i au. Radiourile locale si cele de interes pentru anumite categorii ar trebui sa difuzeze reclama specifica respectivelor categorii. Campaniile desfasurate la radio in Romania sunt uneori atat de generale si de neinteresante incat nici macar timpul rezervat acestora nu reuseste sa capteze interesul ascultatorului. Nu cunosc inca o campanie de mare succes la radio, dar voi fi fericita cand o gasesc. S-ar putea sa fiu si consumatoare a respectivului bun sau serviciu si asta nu ma inspaimanta deloc.

Diminuarea importantei campaniilor TV in favoarea celor desfasurate la radio in SUA m-a facut sa cred ca acei oameni n-au inteles prea bine ceva. De asta am jubilat nitel cand am ergasit stirea cu implementarea beta a Google in TV. Deocamdata doar un acord pentru a vinde pe Bloomberg Finacial. NBC vinde publicitate prin Google pe unele dintre canalele sale de cablu din septembrie anul acesta, asadar o "relatie" inn plus pentru Google.

Un alt mediu in care publicitatea din Romania mai are de recuperat este advergaming-ul. Care are deja cativa ani buni si nu mai poate fi numita "noua industrie" asa cum am intalnit in alt articol. Jocuri care sunt pe piata de ani buni au reclame la unele dintre cele mai cunoscute produse la nivel mondial, astfel incat se recomanda mult mai multa atentie din partea specialistilor in domeniu sau a celor care editeaza astfel de "interviuri".


Un domeniu in care am reusit totusi sa ne distingem nitel este cel al promovarii Sibiului, care a fost plasat pe locul 8 in topul celor mai idilice orase din Europa de Forbes. Sunt multe orase din Romania care au la fel de multe de prezentat, dar cu administratie si oameni dezinteresati. Felicitari pentru reusita si sa ne asteptam la mai multi turisti si la oameni care sa fie pregatiti pentru ei. Iata si topul oraselor, oarecum surprinzator si pentru mine:

1. Gaiole in Chianti - Italia
2. Saint-Remy-de-Provence - Franta
3. Copenhaga - Danemarca
4. Kefalonia - Grecia
5. Ljubljana - Slovenia
6. Burford - Anglia
7. Budapesta - Ungaria
8. Sibiu - Romania
9. Roma - Italia
10. Deia - Spania

Spor la vizitat pentru cei care isi permit!

Suferi de discomgoogolation?

Tot mai multi termeni sunt inventati pentru a veni in sprijinul noilor realitati ale vietii noastre. Si tot mai multi termeni vechi se pierd, o data cu realitatile pe care le reprezentau. Unii dintre acesti noi termeni sunt atat de ciudati incat fie te scarpi in cap de-andoaselea de mirare, fie prin alte parti, fiecare pe unde il mananca. Asa am aflat de la minunatii cercetatori britanici ca exista o noua boala discomgoogolation. Adica discomfortul Google- in traducere libera. Mai clar pentru noi ar fi stres cauzat de imposibilitatea de a te conecta la internet. Uf, ce bine ca am rezolvat-o si pe asta!

Termenul "discomgoogolation" provine de la "discombobulate", care inseamna a fi confuz sau frustrat, in relatie intrand si Google. Pentru ca Marele Oracol domina si la propriu vietile multora.

Stirile zilei de azi

In afara de faptul ca suntem bautori de lapte cu vechime, mai nou avem si cele mai vechi schelete de mamuti din Europa, dar si cele mai bine conservate. Acestea au fost descoperite la Racosul de Sus, intamplator, de un nene pe un escavator( nu stiu daca se numea Dorel sau nu). Se afla din ce in ce mai multe lucruri despre pamantul Romaniei, ceea ce nu e chiar rau.

In Helsinki vor fi instalate primele tomberoane...politicoase. Adica lideri municipali si celebritati le vor multumi celor care folosesc respectivele tomberoane. Un senzor activeaza inregistrarea si o reda printr-un difuzor celor care folosesc respectivele tomberoane. Oare la noi cum ar reactiona lumea daca le-ar multumi Nechita sau Basescu (Ha, ha! Sa traiesti bine! Sa facem curat! Ha, ha!)?

Consumul de cacao poate preveni atacurile cerebrale. Titlul unui articol de umplut paginile ma duce cu gandul la mancatorii de cacao care provoaca nervi romanilor, mai ales atunci cand se odihnesc in Parlament sau cand fac legi in favoarea lor. Serios vorbind, stirea asta e veche de cand lumea, mai ales ca si mayasii aveau bauturi pe baza de cacao. Si apoi, eu prefer ciocolata. Pamantul e singura(deocamdata) planeta cu ciocolata, asa ca...fa un gest verde!

Influenta blogurilor a devenit din ce in ce mai evidenta si in razboiul din Osetia. Pentru ca presa rusa transmite doar stiri favorabile Rusiei si datele lor se bat cap in cap cu cele transmise de BBC si CNN, multi s-au orientat spre citirea blogurilor celor din zonele afectate. Acest lucru nu a fost pe placul celor care inca mai cred in valorile vechiului URSS, asa ca a fost depusa o petitie catre serviciul de hosting al blogurilor Livejournal sa "identifice si sa puna capat activitatilor tuturor utilizatorilor antirusi". Din fericire, au fost refuzati.

Tot astazi am gasit o stire destul de interesanta pe dailybusiness.ro, care probabil ca va avea de acum ecouri in intreaga blogosfera romaneasca, readucand in discutie posturile platite. Articolul sta cap de afis, multi mai bine infipti decat mine au comentat deja pe tema asta( vezi piticu si zozo).
Prefer sa-mi las comentariile aici.

Kapra spunea ca un articol bun poate fi "daramat" de comentarii. Eu spun ca un produs bun se va vinde indiferent de comentarii si "publicitatea negativa este tot publicitate" daca respectiva companie este deschisa sa primeasca si reactii negative(exemplu miturile destructive despre Coca-Cola, pe care le gasesti chiar pe pagina lor).

Acelasi Kapra spune:"bloggerii sunt de cele mai multe ori niste 'creaturi dificile', cu care e greu sa te intelegi".
Eu una nu ma simt "creatura". Nu zic nimic de atributul "dificila". Dar daca te temi de personalitatea unui om inseamna ca exista undeva o problema de comunicare.

Mi-a placut reactia celor de la PCNews, care au un concurs la care inca nu pot sa particip.

Cine vorbeste despre sex?

Nimeni nu vorbeste despre sex. Nici macar nu se aduce in discutie acest subiect in conversatie. Nimeni nu glumeste pe acest subiect in blogosfera sau pe vreun site serios. Si daca oamenii sunt serioasi, dar isi doresc sa glumeasca, daca stilul lor de a vorbi este unul care face trimiteri la toate originile. Nu-mi place sa injur si chiar ii taxez pe cei care o fac, dar sunt unii oameni pe care ii prinde doar acest fel de a vorbi. Face parte din farmecul lor si stii ca atunci cand te injura nu o fac din rautate, si nu pentru ca e vreo afectiune, ci pentru ca fce parte din felul lor de a trai.

De aceea il citesc pe Groparu. Pentru ca el injura cu cap. Si cred ca vorbesc de partea aia cu creier. Sau macar sper, ca de cunoscut nu-l cunosc.

Asa ca nu mare mi-a fost mirarea cand am descoperit azi o paginuta neconventionala a unui service, si anume Realmoto - Service. Intrati de va minunati: http://realmoto.ro/service

Ana Sandu la parnaie!

Spuneam intr-un post ca am fost la Wanted. Si, desi mi-am infrant cat am putut dorinta de a afla cat de putina celebra sunt( eu sper ca deocamdata!), m-am cautat pe Google, la fel cum face personajul din acest film atat la inceputul filmului, cat si la sfarsit. Si am avut initial un soc. Printre rezultate am dat si peste: "afara toti cu Sandu Ana-PMB, marrrsh !: ANA SANDU LA PARNAIE !"

Oricat am fost de nelamurita si de surprinsa de puterea emotiilor pe care le-as fi putut crea in acest moment, oftez din strafundul plamanilor de usurare ca nu e vorba despre mine, ci despre ANA SANDU- Consilier Juridic- Directia Generala Juridic- Contencios si Legislatie.

Tot la cautari am gasit si un anunt mai vechi de care si uitasem si pe care nu ma asteptam sa-l mai vad dupa vreo patru ani. Si pentru ca nu am avut chef sa sune careva pe acel numar de telefon, am contactat administratorii Neobizz, acolo unde am regasit anuntul pe care nu-mi aminteam sa-l fi postat aici. Stiut fiind faptul ca paginile cu anunturi, atunci cand nu prea se mai inghesuie lumea sa mai dea anunturi pe la ei, recicleaza anunturile, i-am intrebat de ce-mi regasesc anuntul ca fiind reintrodus/introdus pe data de 28 mai. Mentionez ca m-am semnat in mesaj. Le-am transmis intrebarea vineri si au raspuns vineri dimineata, deci foarte repede. Iata raspunsul primit:

Stimate Domn/Doamna,

Va multumim pentru interesul acordat serviciilor Neobizz.

Actualizarea a fost facuta automat de catre sistem odata cu trecerea la Neobizz.ro, anunturile vechi fiind reintegrate odata cu data de 28.05.2008. Anuntul a fost sters.

Nu ezitati sa ne contactati pentru orice nelamurire legata de serviciile noastre.

Va multumim pentru ca ati ales serviciile Neobizz!

Cu respect,
Radu Bogdan Dumitru
Echipa Neobizz
neobizz.ro

Ca o concluzie: se poate raspunde si repede, si la subiect. E nevoie de ceva mai multa atentie, dar merge!

Brandul personal

Foarte multi initiatori de bloguri, printre care ma aflu si eu in acest moment, pornesc la drum cu ideea de a-si crea un brand personal. In Romania sunt foarte multi blogari consacrati, dintre care pe unii ii citesc daca nu zilnic, cel putin periodic. Multi dintre acestia pot vorbi despre propriul brand chiar daca nu sunt la fel de cunoscuti precum brandurile celebre ale unor companii si reprezinta cu siguranta curente ( de opinie sau nu) in blogosfera romaneasca.

De ce un brand personal la nivel de blog? Definind brandul sau branduirea ca o promisiune ca produsul respectiv are o anumita valoare, mai buna decat altele asemanatoare, un blog nu reprezinta altceva decat promisiunea ca informatiile oferite si modul in care sunt prezentate acestea - pentru ca nota personala are o valoare maxima in acest caz - sunt mai bune decat altele. Este o reteta care a asigurat succesul pe mai multe planuri, inclusiv profesional, al blogarilor cunoscuti.

Nu-mi place sa mentionez nume, cel putin nu inca, cu toate ca mi-a venit greu sa aleg un nume acestui blog. Inspiratia nu m-a trasnit inca pentru un nume de blog mai bun. Am ajuns undeva pe la spartul targului in privinta ideilor, asa ca ma multumesc cu ce a ramas. Multe dintre blogurile consacrate se definesc prin nume, arata ce vor si de ce ar trebui sa fie citite si mai ales de cine ar trebui sa fie citite.

Un blog puternic este si un brand puternic: stie ce vrea si urmareste in principal aceleasi lucruri. Isi creaza si isi mentine o imagine de-a lungul timpului. Daca m-ar intreba repede cineva acum ce urmaresc cu acest blog, ideea general ar fi aceea de a nu lasa sa se piarda impresii si idei personale, de a prezenta modul in care ma influenteaza procuparile zilnice, sperand sa adaug valoare acestora. Ma promovez on-line! Tind spre a fi propriul brand!

O zicala preferata de un dascal drag spunea ca oamenii cu idei se numesc idioti. Poate fiind niciodata nu au timp sa le aplice pe toate.

inchei tot cu un citat, de data asta de cineva mai cunoscut, adica de Tom Peters: "Indiferent de varsta, de afacerea in care suntem implicati, cu totii trebuie sa intelegem importanta brandingului. Suntem directori generali, CEO ai propriilor noastre companii: Eu.SRL."