joi, 25 martie 2010

E bine sa-ti faci planuri...

...si sa nu te poti tine de ele.

Asa cum mi-a devenit deja o situatie familiara, ori de cate ori planuim sa facem ceva, un eveniment sau altceva, lucrurile tind sa se complice.

Planificare pentru ziua de azi: luat zi de concediu in mijlocul saptamanii, chiar daca la servici ceilalti au nevoie de noi, tocmai pentru a ajuta la pomenirea trecerii unui an de zile de cand tata socru nu mai este printre noi. Eveniment cu surle si trambite si care e complicat prin definitie atunci cand in ecuatie este mama soacra.

Ca sa fie tacamul complet, trebuia sa colectam inca doua ajutoare in drumul nostru. Chestii, trestii, complicatii suplimentare si .... ramane un singur ajutor care trebuie sa-si gaseasca singura o cale de a ajunge.

Pe la 6 ma trezesc nitel nauca de somn. Nici macar pisicile nu se trezisera, ca ele sunt mai ceva ca un eas desteptator pentru mine. Daca indraznesc sa vreau sa adorm la loc dimineata nu e chip: te-ai trezit, cer sa fiu alintata, nu ma pacalesti tu pe mine!

Identific sursa zgomotului: barbatelul meu imi spune printre gemete ca a inceput sa coboare o piatra din rinichii lui. Mai mult de rasu-plansu l-am privit indecis intre gemuit de durere in pat si ghemuit pe tron. Noroc ca-si poate citi telenovelele pe telefon, ca altfel se plictisea in baie.

Astfel, iata-ma in rol de asistenta la facut oale de ceai. Ma gandesc ce "placere" o sa aiba cand mai coboara piatra aia...

Un proverb in care am inceput sa cred de ceva vreme este "Expect the unexpected" - "Asteapta-te la neasteptat".

Surprize si planuri.... nu cred in asa ceva!